Monumentul: Monumente planificate (nerealizate)

Regele Ferdinand I, Cernăuţi

La 18 martie 1938 comitetul de iniţiativă având ca preşedinte pe mitropolitul Visarion Puiu secondat de profesorul universitar Ion I. Nistor, acţiona pentru realizarea şi amplasarea în oraşul Cernăuţi a unui monument al regelui Ferdinand I. Cu acest prilej a fost lansat un apel pentru ajutor material. Se cerea Ministerului Cultelor şi Artelor să înscrie în bugetul anului viitor sumele necesare realizării acestui monument. Evenimentele politico-militare ale anilor care au urmat n-au mai permis finalizarea acestei iniţiative.
Virgiliu Z. Teodorescu. Contribuţii la istoria unor monumente dedicate cinstirii regelui Ferdinand I. În: "Acta Moldaviae Meridionalis", XXII-XIV, 2001-2003, Vol. II, Vaslui, 2004.

Simeon Murafa, Soroca

Revista "Viaţa Basarabiei", Decembrie 1938, Nr. 12, Chişinău

Bustul juristului Simeon Murafa nu a fost instalat niciodată într-un loc public la Soroca. În iunie 1940 în Basarabia au năvălit hoardele bolşevice.

Ştefan cel Mare, Varniţa

Revista "Luminătorul", Nr. 5, Chişinău 1 martie 1932

Revista "Luminătorul", Nr. 9-10, Chişinău 1-15 mai 1932

La începutul anilor 1930 se strângeau bani pentru instalarea unui bust al domnitorului Ştefan cel Mare, în faţa primăriei din satul Varniţa. Ulterior s-a renunțat la realizarea acestui monument, probabil pentru ridicarea Monumentului Eroilor încoronat cu bustul Regelui Ferdinand I, în același loc (în fața primăriei).

Monumentul Eroilor încoronat cu bustul Regelui Ferdinand I, Varniţa
La mijlocul anilor 1930 Societatea (căminul cultural) ”Sfântul Gheorghe” din Varnița a hotărât să ridice Monumentul Eroilor încoronat cu bustul Regelui Ferdinand I, deși la începutul anilor 1930 aceeași Societate strângea deja bani pentru ridicarea unui monument lui Ștefan cel Mare, ulterior renunțând. Monumentul Eroilor cu Ferdinand trebuia să fie amplasat în fața primăriei, unde înainte de 1918 era așezat țarul rușilor. Nu există informații nici fotografii privitoare la inaugurarea Monumentului Eroilor încoronat cu bustul Regelui Ferdinand I până la invazia rușilor în anul 1940. Contrar acestui fapt, în anul 2018 la Varnița a fost inaugurat un monument nou al Regelui Ferdinand I, iar în spatele postamentului este descris istoricul monumentului și că s-ar fi ridicat în 1939. Noul monument a fost amplasat în fața clădirii în care în perioada interbelică își avea sediul Primăria Varnița.

Alexei Mateevici, Căinari
În anul 1936 s-a format un comitet pentru construcția monumentului poetului Alexei Mateevici la Căinari, localitatea sa natală. Însă date privitoare la inaugurarea unui asemenea monument în Căinari, până în anul 1940, lipsesc.

Monumentul Unirii, Chişinău

Vezi Monumentul Unirii (proiect)

Toma Ciorbă, Chişinău

Revista "Viaţa Basarabiei", Iunie-Iulie 1938, Nr. 6-7, Chişinău

În iarna anului 1938 Societatea medicilor l-a rugat pe A. Plămădeală să execute bustul medicului T. Ciorbă, decedat recent. La crearea acestui bust, Plămădeală aproape că nu s-a folosit de fotografii – îl ţinea bine minte pe prietenul său, căci împrietenise până la urmă, cu toată diferenţa de vârstă. Sculptorul a reuşit să găsească mijloace plastice pentru a exprima imensa forţă spirituală, ce alimenta viaţa acestei figuri de prim rang. Bustul medicului a fost turnat în bronz şi ~~instalat~~ în faţa intrării spitalului pentru copii. [citat, sursa necunoscută]

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Colegiul medicilor din judeţul Lăpuşna şi municipiul Chişinău la 4 iulie 1939, cu concursul Primăriei oraşului, a iniţiat ridicarea bustului dr. Toma Ciorbă, întemeietorul spitalului de contagioşi şi director timp de 36 de ani al acestei instituţii. Lucrarea a fost comandată sculptorului Alexandru Plămădeală. Planul de situaţie, însoţit de celelalte componente ale dosarului, a fost înaintat Comisiei Superioare a Monumentelor Publice. Luând în dezbatere proiectul, a consemnat în Jurnalul 498 din 22 iunie 1939 aprobarea realizării şi amplasarea monumentului.
Virgiliu Z. Teodorescu. Monumentele ridicate în oraşul Chişinău în 1918-1940. În: "Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei", Chişinău, 1992.

Este vorba despre actualul spital "Toma Ciorbă" de pe bulevardul Ştefan cel Mare, 163. Monumentul nu a fost realizat. În luna iunie 1940 Basarabia este invadată de hoardele bolşevice.

Nicolae Grigorescu, Chişinău

Revista "Viaţa Basarabiei", Iulie-August 1939, Nr. 7-8, Chişinău

Piaţeta Nicolae Grigorescu.
Imagine aeriană nemţească din 3 mai 1944

Piaţeta Nicolae Grigorescu s-a aflat la încrucişarea actualelor străzi Alexandru cel Bun şi Sfatul Ţării (în prezent nu mai există). Inaugurarea monumentului pictorului Nicolae Grigorescu nu a avut loc. În iunie 1940 Basarabia este ocupată de bolşevicii ruşi.

Mihai Eminescu, Chişinău

Revista "Viaţa Basarabiei", Mai 1939, Nr. 5, Chişinău

Ziarul "Basarabia", 6 Noiembrie 1941

Profesorimea din Chişinău, în şedinţa sa din 2 noiembrie 1941 a hotărât să ridice un bust poetului Mihai Eminescu.

Bustul nemuritorului scriitor român va fi instalat în grădina publică, în locul bustului lui Puşkin, care va fi transportat la un muzeu.

Monument nerealizat înainte de invadarea hoardelor ruseşti în 1944.

Regina Maria, Chişinău

În oraşul Chişinău în anul 1939 s-au declanşat acţiunile pentru realizarea unui monument regina Maria. Lucrarea a fost încredinţată pentru modelare sculptorului Oscar Spathe. Evenimentele anului 1940 au blocat finalizarea acţiunii.
Virgiliu Z. Teodorescu. Simboluri de cinstire dedicate reginei Maria. În: "Acta Moldaviae Meridionalis", XXII-XIV, 2001-2003, Vol. II, Vaslui, 2004.

Zamfir Arbore, Chişinău
Pe timpul României Mari se preconiza realizarea unei alei istorice cu chipuri basarabene, printre care şi bustul lui Zamfir Arbore, de sculptoriţa Miliţa Petraşcu.

Revista "Viaţa Basarabiei", Martie 1938, Nr. 3, Chişinău

Octavian Goga, Chişinău

În perioada interbelică se vorbea despre ridicarea unui monument în bronz lui Octavian Goga în parcul Carol, în prezent scuarul Consiliului Europei dintre străzile Alexei Mateevici, Constantin Stere şi Mihail Kogălniceanu.